Ne aflam intr-un moment istoric pentru internet, care trece prin una dintre cele mai importante schimbari de la aparitia sa, in urma decizii Icann care a permis ‘liberalizarea’ adreselor web. Icann este numele organizatiei care gestioneaza numele de domenii internet. Aceasta a votat joi, la Paris, in unanimitate in facvoarea acestei propuneri.

Din acest moment, orice cuvant sau combinatie de litere poate deveni domeniu de internet. Mai precis, adresele web nu mai sunt incastrate in standardul .com sau .ro, oamennii sau firmele putand sa aleaga o combinatie de tipul ‘.vasile’sau ‘.urziceni’, spre exemplu.

De asemenea a fost luata si o alta decizie, de a introduce nume de domenii scrise in limbi asiatice, arabe sau altele, anunta BBC.

‘Deschidem o noua poarta pentru internet si cred ca acest lucru nu trebuie subestimat’, a declarat Roberto Gaetano, membru Icann. ‘Este un mare pas inainte pentru dezvoltarea internetului - va ajuta mult mai
multi oameni care pana acuma nu intrau in mediul online’, a precizat Emily Taylor, directoarea centrului national britanic pentru internet, citata de BBC.

Comisarul european pentru protectia consumatorilor, Meglena Kuneva, a declarat ca va propune un nou pachet de reglementari, care sa usureze comertul, sa-l faca eficient si sigur prin intermediul internetului pentru toti cei 490 de milioane de clienti de pe teritoriul UE. Circa 150 de milioane de cetateni europeni apeleaza periodic la site-uri de cumparaturi sau licitatii online, precum amazon.com sau eBay, dar numai 30 de milioane dintre acestia decid sa cumpere bunuri sau servicii din afara granitelor propriului stat.

‘In aceasta toamna, voi propune o noua legislatie, care va reduce complexitatea reglementarilor in vigoare. Voi prezenta un set de reguli simplificate, care se vor adresa contractelor dintre companii si consumatori
incheiate pe teritoriul Uniunii Europene’, a explicat Kuneva, intr-un discurs sustinut la Londra. Totodata, Kuneva va initia un set de reglementari, care vor elimina practicile comerciale incorecte din piata europeana a retailului online.

Totodata, Kuneva doreste o abordare mai consistenta in ceea ce priveste drepturile si practicile, de la perioadele de returnare pana la garantii. ‘Un set singular, simplu, care sa specifice drepturile si obligatiile, va facilita
comertul intre consumatori si companii in spatiul european’, a adaugat oficialul.
in prezent, Romania este considerata destinatie de risc maxim in majoritatea comunitatilor internationale de e-commerce. Eforturile din trecut de a armoniza reglementarile pentru protectia consumatorilor la nivelul UE au fost deseori impiedicate de reticenta unor state membre, care doreau sa evite relaxarea sau restrangerea propriilor legi in acest domeniu. ‘Armonizarea va fi maxima, astfel incat aceleasi reguli se vor aplica peste tot, iar statele membre nu vor avea posibilitatea sa modifice propunerile. Aceasta tentativa presupune provocari importante si periculoase, deoarece unele state vor incerca sa mentina legislatii mai stricte’, a declarat un oficial al unei asociatii pentru protectia consumatorilor, care a mai precizat ca tarile UE se vor vedea nevoite sa introduca sanctiuni corespunzatoare pentru incalcarea reglementarilor privind protectia consumatorilor.
In acelasi timp, CE intentioneaza sa reduca birocratia si sa elimine ’standardele inutile de marketing’ pentru  produsele agricole, cum sunt cele referitoare la marimea, lungimea sau gradul de indoire a fructelor si legumelor; unele state sunt impotriva propunerii. in cadrul reformei reglementarilor referitoare la legume si fructe, ministrii comunitari ai Agriculturii au semnat un acord pentru simplificarea prevederilor, inclusiv acelor legate de subventii, dar aplicarea unora dintre masuri s-a dovedit dificila. Comisarul UE pentru Agricultura, Mariann Fischer Boel, a propus eliminarea a 26 din cele 36 de standarde existente, care se aplica unei game largi de produse, precum fasolea, conopida, pepenii galbeni si verzi si spanacul. Celelalte zece standarde se refera la 75% din comertul transfrontalier cu produse agricole din UE.

Iata o veste imbucuratoare de care am aflat via un prieten de la Ploiesti
Sursa: MediaFax

Tot mai multi antreprenori doresc sa inceapa sa vanda online prin intermediul unui magazin online propriu. Pentru cei care au deja o afacere care merge bine pe canalele traditionale de vanzari, lucrurile sunt mai simple, in sensul ca finantarea proiectului de comert electronic poate fi facuta din profitul generat de activitatea deja existenta.

Pentru cei care incep direct cu un magazin online lucrurile sunt putin mai complicate pentru ca investitia de start este mult mai mica in comparatie cu cea intr-un magazin “la strada”, insa oricum este vorba de cel putin 10.000 de euro pe primul an de activitate indiferent de pozitionarea pe piata. Pe langa solutia software aleasa, si aici ContentSpeed ofera Shop Start, apar costurile de operare, pe care le vom detalia prin cei “6 pasi pentru a vinde online”, dar si investitia in promovare. Daca ar fi sa gandim afacerea pe model american, marketingul ar trebui sa reprezinte cel putin 50% din investitia initiala.

Majoritatea antreprenorilor ce tind spre a migra online sunt persoane tinere, mai deschise la nou, care sunt de obicei si intr-o perioada in care trebuie sa investeasca in mai multe directii decat cea de business. Asa m-am gandit sa incep sa caut pentru clientii nostri oportunitati de finantare pentru statup-uri de comert electronic.

Variantele gasite sunt momentan:
Creditul pentru orice de la Unicredit, este produsul bancar cu acea reclama de la TV in care un tanar spune “Poate ca ar trebui sa-mi iau un apartament de 4 camere, poate ca as putea sa-mi fac firma de comenzi online”. O sa aflam mai multe detalii despre acest produs in urmatoarele saptamani si voi reveni cu detalii. Pentru imprumuturi pana in 20.000 de euro nu se solicita garantii imobiliare.

Exista, nu pentru startup-uri in schimb, si oportunati de finantare pentru E-Economie de la Uniunea Europeana. Am aflat de ele via Liviu Taloi, consultant in ecommerce, care urmareste indeaproape programul de finantare respectiv. Detalii aici, aici, aici si mai ales la MCTI. Noi o sa aflam pentru voi mai multe detalii de la cativa consultanti in domeniul finantarilor UE si le vom publica aici pe blog.

Daca ati dispune de un capital de 20.000 de euro pentru un magazin online in ce ati investi mai intai?
In infrastructura (software pentru shop sau CRM, sediu, masini pentru livrari la nivel local, showroom traditional) sau in marketing?

Fac un followp asupra postului meu anterior despre channel conflict, respectiv ma gandesc la ce au retailerii de oferit si nu au producatorii sau importatorii sau distribuitorii? Vanzand o gama mult mai variata de produse, retailerii au clienti carora le pot oferi solutii “complete” pe care un producator nu le poate furniza deoarece e fortat, datorita concurentei, sa se super specializeze doar pe o nisa din piata tinta.

In calitate de consumator sunt oarecum geek si mi-am cumparat pe parcursul timpului mai tot ce se poate in materie de device-uri: tablet pc, smart phone, laser printer, routere wireless, ipoduri, webcamuri si tot soiul de echipamente pentru birou. Imi fac un titlu de glorie din a cumpara online, pentru ca am senzatia ca “I give back” to the industry evitand retailerii din lumea reala. Dar ce primesc prin newsletterele magazinelor de la care am cumparat produsele de mai sus? Laptop, Laptop, Laptop, digital camera, laptop, imprimanta, laptop, laptop, ipod, laptop, laptop, laptop.

Ca si consumator ma simt deja invadat acum de aceleasi produse pe care le am si pe care nu o sa le cumpar in fiecare luna ci doar atunci cand devin uzate moral. Stiu ca marginea comerciala pe laptopuri e buna, dar daca am deja un laptop si mi l-am cumparat relativ recent, as fi mult mai happy sa primesc prin newsletterul magazinului de la care l-am cumparat oferte pentru accesorii pentru laptop, precum: charger pentru masina, docking station, portable printer, baterie extra sau RAM aditional. Toate aceste accesorii la un loc costa cat un laptop in sine, si concurenta pe preturi la ele e mai mica decat pe laptopurile propriu-zise pentru ca nu sunt disponibile pe orice magazin online.

Marketingul personalizat e perceput drept util, si nu ca reclama pentru ca potentialul client deschide newsletterul din curiozitate in primul rand. Asa deschid eu newsletterul Amazon.com sau KLM pentru ca ei “stiu” cine sunt si au fata de mine o abordare personalizata. Personalizarea este, dupa mine, o facilitate inexistenta in ecommerce-ul romanesc dar care va deveni o necesitate atunci cand conflictul cu alte canale de distributie va deveni acut sau cand concurenta pe IT, cel putin, va deveni foarte puternica sau atunci cand marketingul online nu va mai fi asa ieftin. Pe de-o parte retailerii care au avut multi clienti si comenzi pe parcursul timpului vor putea capitaliza pe vanzarile deja facute oferind clientilor upgrade-uri si add-on-uri pentru produsele deja cumparate. Pe de alta parte magazinele online vor putea micsora costurile de promovare amortizandu-le prin 2 sau mai multe comenzi primite de la acelasi client intr-o perioada mai lunga.

Prin recomandarile personalizate, parerea mea este ca s-ar putea creste convenienta oferita de Internet pana la un grad la care unii clienti din Romania nu ar mai simti nevoia sa apeleze la retailul clasic decat in caz de forta majora, iar pretul nu ar mai fi argumentul suprem al magazinelor online. Eu unul as fi un astfel de client si sunt tare curios ce pareri mai au cititorii nostri in calitate de clienti ai magazinelor online.

In acest an ContentSpeed Shop va lansa facilitatea de recomandari personalizate, iar implementarea pentru totii clientii nostri, se va face din timp astfel incat cresterea vanzarilor din trimestrul patru sa fie cu atat mai substantiala. Personalizarea va fi o functionalitate livrata prin sistemul nostru unic de upgrade-uri de dezvoltare iar maximum de beneficii il vor primi clientii care au implementat din timp ContentSpeed Shop Premium si Complet si vor avea un history cat mai voluminos de comenzi si clickuri prin site.

Nu v-ar placea ca magazinele online de la care ati cumparat produse pana acum sa “stie” cine sunteti?